Da, asa se numeste prajitura, chiar daca veti fi tentati sa-i spuneti lamingtos sau mai horrible, tavalita, lool. A mea e mult mai buna, numai numele te duce la ceva decadent, ciocolatos, dupa care iti lingi degetele. Este reteta copilariei mele, o faceam foarte des cand mama imi dadea voie sa stau in bucatarie si sa prajituresc. O reteta asadar veche, cu ingrediente putine, dar foarte delicooasa. Eu la retetele astea vechi mereu am tendinta sa pun ceva nou, sa le dau o aroma nou. De exemplu la asta, as pune un shot de Marsala sa o fac si mai buuuna! Dar daca nu aveti, merge foarte bine un lichior de ciocolata sau de cafea, sau in cel mai rau caz, clasicul rom de prajituri de la fiola.
Dar sa nu va mai plictisesc cu povesti (cu toate ca aveam in plan o introducere kilometrica) si sa va arat reteta.