Intre doua postari cu fotografii de pe strazile Romei, vin si cu o reteta zisa de mama si pregatita sub ochii ei ageri, de mine :D. Le-am zis crochete de orez, ca sunt rotunde, sau cel putin asa trebuiau sa iasa ale mele, crocante deasupra si moi in mijloc. Ce mai! Super bune! Lasand la o parte prajeala in mult ulei, eu zic ca se merita odata la ceva timp sa le pregatim si de ce nu acum de Paste, un aperitic mai altfel pe masa.Eu am pus totul din ochi, dar va las aici in mare cantitatile, voi va orientati ce si cum.
Ingrediente:
– 600 g orez alb, de orice fel
– 300 g pecorino
– 7-8-10 oua, va zic in deschiere dece variaza numarul lor
– patrunjel tocat
– ulei pentru prajit
Preparare: mai intai fierbem orezul. Il fierbeti simplu cu apa si putin ulei de masline. Sa nu fie prea apos dupa ce s-a fiert, asa cum il mancati pilaf. OK, il rasturnati intr-un castron mare si il lasati la racit.
Intre timp radeti vreo 300 g pecorino pe razatoarea cu ochiuri mici. Cand orezul e complet racit adaugati branza si amestecati.
Si dupa adaugati ou cu ou, pana devine o compozitie destul de moale, cat sa se formeze bilute. Adaugati si verdeata.
Intr-o oala mare incingeti uleiul si cu mainile umezite in apa formati bile, mai mari sau mai mici, cum le preferati. Crochetele sunt gata cand devin aurii si plutesc deasupra uleiului.
Le scoateti pe hartie de copt.
Cu o salata langa sunt buuune!
Grazie mama! :*
